vineri, 2 martie 2018

Însemn de destin

(Drum prin destin)

Drumul vieții ne desparte,
cu-n motiv greu de știut,
Clar mergând, spre mai departe,
doveditu-i început,
Ca și început de lume,
primul pas e un genom,
Chiar de nu-i știut pe nume,
nume are... și e om.

Omule de lângă mine,
soarele mi-l dai să-l am,
E de-ajuns un gând spre tine
şi îl simt că-mi bate-n geam,

Nu-i nicicând ca totdeauna,
când par toate-a fi la fel,
Cum nu-i adevăr minciuna,
chiar când sensu-i dat de el,
Unică-i oricare clipă,
adevăru-i monocrom,
Viața-i toată o risipă
când nu-și are sens prin om.

Omule de lângă mine,
nopţi de vis ştiu c-ai să-mi dai,
E de-ajuns să-ţi simt privirea
şi-mi reamintesc de Rai!

Niciun comentariu: