duminică, 20 ianuarie 2019

Sperjurul determinist

(Concluzii decisive)

Se vântură prin lume, alegoric,
Un fel de zvon, pretins de mare știință,
Și chiar crezut drept clar și categoric,
Că viața-i separată de credință.

Se spune că altfel nu e normal,
Că una-i una și o alta-i alta,
Că valu-i val și malul este mal,
Și numai valul sapă-n mal ca dalta.

Raționalul este clar, corect,
Între normal și vise stau iluzii
Dar mai există ceva, un efect
Ce duce elocvența în concluzii.

Tocmai efectul dă un alt contur
Inconsecvenței formei exclusive,
Dându-i nuanță fadă de sperjur
Contrară hotărârii decisive.

Cuvintele-n exces își vor temei,
Încearcă, prin menire, să susțină
Hemoragia bruscă de idei
Ce tocmai lor le caută o vină.

Mai tot ce pare clar rațional
Nu se oprește-n punctul de-ntâmplare,
Determinismul pur material
E doar un început de întrebare...